Fiecare dintre noi a intalnit la un moment dat un profesor care i-a insuflat curiozitate si mai apoi, pasiune pentru o anumita materie. Contextul pandemic si impactul acestuia asupra procesului de predare-invatare mi-a intarit mai mult ca oricand convingerea ca succesul unei lectii nu consta doar in urmarirea cu rigurozitate a planului de lectie si a timpilor programati pentru fiecare activitate. Legatura dintre profesor si cursantii sai si schimbul de energie pozitiva este, fara indoiala, la fel de important.
Mai jos vom aborda cinci aspecte care contribuie la consolidarea relatiei profesor-cursant in ambele medii de predare, online si offline.
Abordarea non-critica
• Reactia profesorului in momentul in care un cursant face o greseala poate contribui la scaderea increderii in sine a acestuia din urma, sau, din contra, creste gradul de motivatie interna fata de materia respectiva.
• O tehnica a invatamantului modern eficienta in acest sens se numeste delayed feedback. In timp ce cursantii discuta in perechi/grupuri, profesorul ii monitorizeaza si noteaza pe tabla propozitii ce contin greseli din punct de vedere gramatical si lexical (plasarea unui cuvant intr-un context gresit, spre exemplu). Printre aceste propozitii pot fi intercalate si unele corecte, pentru ca elevii sa nu se descurajeze. Mai apoi, acestia vor colabora si vor corecta propozitiile gresite, diferentiindu-le de celelalte, insa nu vor sti cine anume a facut greselile respective. Un alt avantaj al acestei tehnici este ca profesorul nu mai atrage atentia in mod public unui cursant anume, plasandu-l in centrul atentiei negative.
• La clasele primare, corectarea greselilor se poate face prin repetitie sau jocuri ce contin constructii de gramatica/vocabular problematice.
Lectiile centrate pe elevi
• Metodele moderne de predare au demontat in ultimii ani teoria conform careia profesorul trebuie sa fie intotdeauna in centrul atentiei in clasa. Invatamantul este despre elev, iar prin urmare, trebuie centrat pe acesta.
• Personal, pornesc de la premisa ca elevul trebuie sa fie implicat intr-un mod cat mai activ, pentru a absorbi informatiile esentiale din clasa. Asadar, este important profesorul sa personalizeze activitatile si exercitiile statice sau repetitive. Mai mult, este nevoie ca acesta sa isi cunoasca foarte bine clasa- ca intreg, dar si fiecare elev ca entitate. Discutiile pe teme uzuale inainte de curs sau la sfarsitul acestuia, empatia manifestata fata de cursanti contribuie la consolidarea acestei relatii de cunoastere reciproca. Cursantii vor deveni dornici sa-si impartaseasca sentimentele si gandurile, fapt ce contribuie si la devoltarea gradului de fluenta in limba engleza.
• Pe parcursul anului, profesorul poate realiza scurte sondaje pentru a afla preferintele cursantilor- filme, personaje de poveste, benzi desenate, cantece, poezii, carti, hobby-uri, teme de dezbatere pe care sa le includa ulterior in lectii. Adolescentii si adultii pot fi indrumati catre realizarea prezentarilor pe teme alese chiar de catre ei, disparand astfel elementul de constrangere.
Invatarea prin descoperire
• Cursantii, indiferent de varsta, pot fi implicati si in procesul de predare. Spre exemplu, in cadrul unei lectii de gramatica despre trecut, acestia pot coopera si plasa actiunile pe axa timpului. Ulterior, pot compara cu o alta pereche si identifica similaritatile si diferentele. Abia in stadiul final, profesorul le arata cursantilor raspunsurile corecte si le adreseaza intrebari pe baza acestora, regulile si timpurile verbale descoperindu-se in mod deductiv. Invatarea prin descoperire -guided discovery- contribuie la retentia informatiei pe termen lung deoarece cursantii participa in mod activ, nu pasiv, cum se intampla intr-o lectie traditionala de predare. Astfel, in timpul actului predarii, profesorul nu mai este perceput ca o prezenta superioara ce monopolizeaza o buna parte din lectie. Acesta devine un indrumator- cursantilor li se acorda suficienta incredere in a prelua initiativa si li se demonstreaza faptul ca detin un bagaj informational preexistent care trebuie doar conturat si aprofundat.
Jocurile si activitatile interactive
• Prin intermediul jocurilor sunt stimulate memoria vizuala, viteza de reactie si latura competitiva a cursantilor, indiferent de varsta si nivel. Jocurile pot fi folosite in orice stadiu al lectiei: pot introduce o tema de discutie, consolida notiuni discutate/predate anterior si, cel mai important, testa structuri de gramatica si vocabular fara ca participantii sa resimta presiunea unei evaluari traditionale. Acestea contribuie la consolidarea conexiunii cu profesorul, dar si cu ceilalti colegi.
• Fiecare cursant in parte este unic, avand propriile preferinte, conceptii, emotii in momentul participarii la ora. Jocurile confera dinamism in ambele medii de predare, capteaza atentia si mentin sau genereaza bunadispozitia cursantilor, expunandu-i totodata la diverse structuri in limba engleza. De cele mai multe ori, feedback-ul primit de profesori este in stransa legatura cu gradul de interactivitate al lectiilor si starea emotionala pozitiva a cursantilor implicati in activitati.
Personalitatea profesorului
• Daca ne gandim retrospectiv la acei profesori memorabili pe care i-am avut, acestia au fost, in ochii tuturor, altfel decat ceilalti. Personalitatea profesorului joaca un rol extrem de important in crearea acestei conexiuni- dorinta de perfectionare constanta, extrovertirea, simtul umorului si flexibilitatea in gandire sunt doar cateva caracteristici ce fac parte din portretul ‘robot’ al profesorului ideal. Mai mult, este de preferat ca omul si profesorul sa coexiste in clasa. Cursantii au capacitatea de a intui persoanele pentru care profesoratul reprezinta doar un rol sau o meserie ca oricare alta, facuta din automatism. In momentul in care vocatia si devotamentul sunt resimtite, acestia vor dobandi suficienta incredere, nemaipercepandu-l strict ca pe un mijloc de a livra informatii si/sau un evaluator. Cursantii se vor implica activ, constienti fiind de faptul ca atasamentul exista de ambele parti si ca tot ce se intampla la clasa este real.
Articol scris de Andreea Anghel, profesor de limba engleza la EdVenture School.